Nici nu a
apucat bine sa bata gongul de 1 decembrie si prin malluri, prin magazine, s-au
pornit muzicile specifice Craciunului. Ca in vitrine si-au facut de mult loc
barbosii, parca nu a fost asa de puternic remarcat dar muzica specifica de
zurgalai data la maxim este deja o alta poveste.
Este
frumoasa atmosfera de Craciun. Sunt frumoase cantecele/sunetele specifice.
Merge sa le asculti un week-end, doua, dar pana la Ajun mai sunt vreo 4
week-end-uri si probabil multe drumuri prin magazine pentru a vedea una-alta.
Si in
ultimii ani, lucrurile au luat-o din loc tot asa devreme iar pe 1 Ianuarie
parca am simtit o eliberare cand totul a revenit la normal. Ba mai rau, in apogeul Craciunistic, din zilele de dinainte
de eveniment, parca nici nu mai indrazneam sa ies din casa de frica sa nu mai
aud iar Jingle Bells si Colinde Colinde.
Ceva mai in
trecut (si nu asa departe in trecut), lucrurile erau mai temperate iar lucrul
acesta inseamna intr-adevar o anumita emotie in seara de Craciun sau in seara
de Anul Nou. Indrazneam sa las televizorul aprins si sa ascult un colind cap
coada chiar atunci, cand era de ascultat.
Oare 1
Decembrie nu e prea devreme pentru a incepe tevatura? Oare sentimentul pur, de
Craciun a fost cu totul cotropit de mercantilismul in alb si rosu? Oare sunt singurul
care simte undeva pe 15-20 Decembrie ca a ajuns la saturatie?
Postări
