How do you drive a Porsche now?

Q: How do you drive a Porsche now?
A: From right to left!

:))

Curat Ghinion!

10 ani mai devreme sau 10 ani mai tarziu. Sau chiar si 5.

10 sau 5 ani mai devreme am fi perceput criza mult mai usor. Eram atat de jos incat nu puteam sa cadem prea rau. Nu prea ne obisnuisem cu plimbari peste hotare. Nu prea stiam exact ce inseamna o tzoala buna si ieftina. Nu prea stiam foarte bine ce inseamna o masina buna (batrana 1300 sau 1310 era inca dominanta in constiinta nationala). Nu prea ne obisnuisem cu internetul si nu stiam prea bine sa cantarim stirile pozitive sau negative. Eram inca intr-un semi "dark age". Inca nu ne umplusem sufrageria de plasme care mananca curent cat o uzina. Nu le aratasem copiilor play statione si alte dracovenii. Nu ne obisnuisem inca sa cumparam cate o carte buna sau sa vedem macar o data pe saptamana un film la mall. Nu prea stiam ce este mallul.

Ar fi fost mai simplu.

10 sau 5 ani mai tarziu ne-ar fi lasat si noua, romanilor macar o perioada sa ne bucuram de ceea ce se bucura westicul de 20-30 de ani. Am fi zis: ok, trecem si peste asta, stim unde trebuie sa ajungem apoi, cand lucrurile se vor indrepta. Totul ar fi fost poate putin mai sedimentat (poate). Poate se terminau si cei 42 de km de autostrada si soselele de centura a marilor orase. Poate ajungeam la locul de munca fara sa pierdem o ora prin trafic. Poate eram deja plictisiti de bere si treceam pe vin (mai sanatos si mai bun). Poate ca ne trecea pofta de halca de carne si metrul de carnat si treceam pe salate (mai ieftine si mai bune). Poate eram deja plictisiti de Turcia, Grecia sau Bulgaria si poate chiar si de Paris, Londra sau Amsterdam si incercam linistiti sa redescoperim frumusetile patriei.
Poate...

Dar ghinionul a trebuit sa nasca aceasta criza fix peste cei 20 de ani ai lui Brucan. Exact atunci cand simtisem si noi mirosul bunastarii. Exact atunci cand incepusem si noi sa ne rafinam gusturile si dorintele.

Inapoi la lele si manele. Inapoi la berea din plastic cu pret la kilogram. Inapoi la salamul ieftin si plin de aditiv. Inapoi la cartile vechi din biblioteca. Inapoi la low cost si prost gust imprastiat prin tarabe din piete murdare. Inapoi la dupa-amiezile de week-end pironiti in fata televizorului nu mult mai destept decat acum 20 de ani.

Curat ghinion.

PS: Sper totusi ca nu vor mai trece inca 20 de ani sa recuperam ceea ce vom pierde in aceasta perioada. After all - profetul a murit. Sa speram ca a lasat alti profeti, mai tineri si mai otimisti.

PS2: Sper totusi ca vom invata din toata aceasta perioada (after all, ce nu te omoara, te face mai puternic).

Lemons...

"Life is a lemon and I want my money back"

sau

"When life gives you lemons, make lemonade" ?

It's up to you!

Alegerea iti apartine!

Pay per content

Gazeta (GSP) a inceput sa ceara bani pentru content video.
Evident.. reactii negative din partea consumatorilor. (personal, ma incadrez si eu in aceasta categorie desi pe nedrept dar de.. I am just human). Este o decizie inteleapta? Asta o va spune doar timpul si piata.

Cert este ca ne-am obisnuit sa primim content gratis. Ceea ce este normal, intr-un fel. Vrem cat mai mult pe cat mai putini bani.

Ce este mai aiurea este ca intotdeauna vrem sa cumparam cat mai ieftin eventual gratis dar vrem sa vindem cat mai scump.
Cerem calitate de top pentru produsele si serviciile cumparate dar vrem sa vindem cat mai prost astfel incat sa nu ne batem foarte mult capul.

Traim intr-un dezechilibru de calitate (cerere versus oferta) care mai devreme sau mai tarziu se vede. Si de cele mai multe ori se vede intr-un mod urat, la care nu ne asteptam. Si pe deasupra, nici nu ne prindem de unde ni se trage.

Sper doar intr-un moment (in cursul vietii mele) in care vom invata sa respectam furnizorii si clienti deopotriva, in care vom invata ca cel care iti da trebuie sa traiasca si el la fel de decent pe cat vrei tu sa traiesti (iar daca merita sa traiasca mai bine decat tine, de ce nu?).

Atitudine tipic Rmaneasca? Cu siguranta nu. Desi probabil pe o scara masurabila suntem destul de jos.

Personal, cred in meritocratie (desi probabil ca am probleme la masurabilitate :))

Banner-ul de la Timisoara (sau niste ziaristi iresponsabili)

Va amintiti ce a fost in '87 la Timisoara? Eu nu. Si cred ca nici 90% din suporterii care au afisat banner-ul de la la meciul Timisoara - Sahtior. Probabil, pe vremea aceea aveau intre 1 si 15 ani. Unii probabil ca nici nu se nascusera. Si ma indoiesc ca prin povestile lor de adormit copii, tatii acestor suporteri le sopteau in ureche: "Lucescu ne-a retrogradat... Lucescu ne-a retrogradat.. razbunare...". Nici vorba.

Dar, exista ziaristi iresponsabili. Care in goana dupa 3 clickuri in plus scormonesc povesti din timpuri de mult apuse.
Cu cateva zile inainte de meci am vazut titluri in ziare: "Oare isi vor aduce aminte suporterii de la Timisoara de '87". Ei na, coincidenta. Si-au amintit. Si a iesit ce a iesit. Adica o pata de mizerie intr-o mare de fericire a unei galerii de altfel extraordinara.

Ma intreb oare, cand vor inceta ziaristii sa genereze evenimente neplacute? Oare de ce inainte de orice meci Steaua - Dinamo sunt zeci de titluri de genul: "ce o sa fie", "vai ce a fost", "feriti-va, vine apocalipsa". Oare nu ar fi mai frumos sa scire doar de lucrurile bune. Sau sa nu scrie de loc?

Le-as propune acestor ziaristi (sau oameni de media in general) o provocare; Inainte de urmatorul meci tare (gen Steaua - Dinamo, Steaua - Rapid, etc..) sa nu scrie nimic. Dar nimic despre trecut, razboaie intre galerii si torte incediare. Fara interviuri tampite si declaratii scoase din context sau hapaieli zbarcite ale unor conducatori de fotbal la fel de inconstienti. Pun pariu ca la ora meciului vor fi mult mai putine incidente. Pun pariu ca se poate discuta doar de fotbal. Inainte si dupa.